|
Violenţa în familie: o temă care bulversează, şochează, ridică multiple întrebări, îndeamnă la atentă reflecţie. Probabil nu întâmplător, un volum care abordează atent o astfel de temă sensibilă apare în acelaşi an în care România înaintează încă un pas spre acoperirea lacunelor legislative şi instituţionale care ar permite combaterea acestui fenomen. Începând cu 8 martie 2012, Legea nr. 217 face posibilă intervenţia organelor abilitate care, de acum înainte, au dreptul şi obligaţia să pătrundă în locuinţele din care se aud strigate de ajutor şi să intervină pentru protejarea victimelor. De cele mai multe ori, în aceste cazuri, este vorba despre violenţă îndreptată împotriva femeilor care, în mentalul colectiv, aproape se confundă cu conceptul de violenţă familială. Chiar dacă violenţa fizică îndreptată împotriva femeii este clar recunoscută de către individ şi societate, există multiple forme ale violenţei în familie, unele dintre acestea fiind foarte subtile şi, din păcate, slab conştientizate de societatea românească modernă. Schimbarea mentalităţilor este un proces dificil, încercări există, dar rezultatele sunt încă puţin vizibile. De aceea, cu atât mai important şi valoros este demersul analitic multinivelar şi pluridisciplinar propus de colectivul de autori care au contribuit la scrierea acestei cărţi. Aflăm din volumul coordonat de Valentina şi Octavian Rujoiu faptul că există victime tăcute, uneori ignorate ale violenţei în familie. Fie că este vorba despre femei sau bărbaţi, copii, adulţi sau persoane în vârstă, indiferent dacă uneori este vorba despre practici acceptate într-un anumit context sociocultural, abuzul poate îmbrăca forme de manifestare multiple: fizic, sexual, psihologic, emoţional sau economic. Aceste forme ale violenţei domestice sunt analizate în cele şapte capitole ale lucrării, discutând, din perspective diferite: cauze, consecinţe, modalităţi de intervenţie şi strategii de prevenire.
|
|
