Cautare
 
 
Meniu rapid
 
Noutati
Echipa redacţională urează un călduros Bun venit doamnei profesor Lena Dominelli si domnului profesor Malcolm Payne, două personalităţi recunoscute la nivel internaţional în domeniul asistenţei sociale, care au acceptat ca începând cu nr. 1/2010 să facă parte din Advisory Board al Revistei de Asistenţă Socială.
detalii
Indexare
Revista este indexata in ProQuest,EBSCO, Social Work Abstracts, CEEOL,Index Copernicus,SCIPIO,GESISsi IBSS.

Revista este acreditata B+ de catre CNCSIS

Home > Arhiva > 2013 > Numar: 2 > Editorial: Evoluţia serviciilor de plasament familial şi adopţie în context naţional şi internaţional

 Editorial: Evoluţia serviciilor de plasament familial şi adopţie în context naţional şi internaţional

    by:
  • Nicoleta Neamţu („Babeş-Bolyai” University Cluj-Napoca, Sociology and Social Work Faculty, B-dul 21 Decembrie 1989, No.128, 400604 Cluj-Napoca, Romania, Tel: + 40-264-424674, E-mail: ncneamtu10@yahoo.com or ncneamtu@socasis.ubbcluj.ro)
  • Oana Lăcrămioara Bădărău („Petre Andrei” University from Iasi, Faculty of Sociology and Social Work, 13 Grigore Ghica Vodă, 700400, Iaşi, România; E-mail: oanabadarau2000@yahoo.co.uk)

Plasamentul familial şi adopţia sunt două măsuri alternative principale de ocrotire a copilului şi reprezintă forme ale practicii asistenţei sociale, centrate pe copil şi familie, utilizate în toate societăţile umane de pe mapamond atunci când părinţii sunt incapabili sau nu doresc să-şi îngrijească urmaşii. Funcţiile şi rezultatele acestor forme de protecţie a copilului au evoluat şi sunt practicate în prezent în mod diferit în diverse culturi ale lumii.

Actualul volum al Revistei de Asistenţă Socială este focalizat predominant asupra problematicii plasamentului familial şi a adopţiei copiilor, dar abordează şi tematici inovative, de actualitate, mai mult sau mai puţin relaţionate cu acestea. Pentru a răspunde unor chestiuni de mare interes pentru asistenţii sociali, acest număr al revistei reuneşte atât articole teoretice, cât şi studii empirice, cu caracter aplicativ pentru politica şi practica asistenţei sociale. Subiectul adopţiilor, departe de a fi epuizat, este abordat din diferite perspective, fiind tratate aspecte care vizează conceptele şi teoriile fundamentale, măsurile legislative, procedurile de intervenţie, tendinţele actuale atât de la nivel naţional cât şi internaţional.

Astfel, spre exemplu, articolul propus de Daniela Nicolăescu atrage atenţia asupra cauzelor naţionale şi globale ale declinului adopţiilor internaţionale din România în ultimele două decenii şi subliniază relaţia existentă între dinamica adopţiilor interne şi internaţionale, importanţa armonizării sistemului românesc cu standardele şi principiile internaţionale în domeniu. Pe baza caracteristicilor şi tendinţelor identificate, autoarea sugerează recomandări utile pentru orientarea politicilor viitoare de promovare a unor măsuri de sprijin a adopţiei naţionale în România.

Studiul semnat de Peter Unwin şi Gabriela Mişca este axat pe o trecere critică în revistă a “noutăţilor”privind modalităţile de proiectare a strategiilor şi planurilor de acţiune care au ca obiective principale creşterea numărului de adopţii şi diminuarea costurilor presupuse de şederea nejustificată a copiilor adoptabili în sistemul de protecţie din Anglia. Sunt discutate efecte ale noilor iniţiative guvernamentale asupra dezvoltării copiilor, oportunităţi, dileme şi dificultăţi pentru politică şi practică, generate de o serie de măsuri legislative şi principii manageriale transpuse în practica adopţiei, promulgate în Anglia.

La conturarea unei viziuni comprehensive asupra instituţiei adopţiei contribuie şi articolul elaborat de Alexandru Voicu şi Réka Kis, care abordează această problematică din perspectivă juridică, istorică, dar şi socială. Autorii prezintă originile şi evoluţia istorică a instituţiei juridice a adopţiei pe teritoriul României, marcând principalele puncte de reper, începând cu perioada statului roman şi până în zilele noastre. Se asigură astfel, prin comentariile realizate, o mai bună înţelegere şi interpretare a diferitelor modificări legislative care au reglementat şi influenţat în timp adopţia.
Pe baza analizei datelor statistice administrative de interes public şi a documentelor legislative relevante, Nicoleta Neamţu şi Daniela Cojocaru, prezintă în studiul realizat de autoare dinamica principalelor tipuri de plasament familial din România în perioada 1999-2011 – în familia biologică extinsă, la rude până la gradul IV inclusiv, la alte familii sau persoane neînrudite cu copilul şi la asistenţii maternali profesionişti – . Sunt evidenţiate tendinţele evoluţiei la nivel naţional, modelele dominante şi se discută o serie de implicaţii pentru politica, practica şi cercetarea din această arie specializată a asistenţei sociale.

Pornind de la constatarea că uneori deciziile privind instituirea unei măsuri de protecţie a copilului sunt extrem de dificile, întrucât acestea sunt luate în condiţii de incertitudine, Carmen Buzea descrie în articolul său utilitatea metodei cercetării factoriale (MCF) sau metoda vinietelor în asemenea situaţii. Autoarea ilustrează design-ul MCF, strategiile specifice de analiză a datelor şi modalităţi de aplicare a acestei metode, cu implicaţiile aferente în cercetarea judecăţilor şi raţionamentelor profesioniştilor din sistemul serviciilor sociale, în general, şi din sectorul protecţiei copilului, în special.

Studiul semnat de Claudia Oşvat şi Cristiana Marc oferă cititorului, pe de o parte o pespectivă cantitativă asupra evoluţiei numărului de copii plasaţi la asistenţi maternali profesionişti în judeţul Bihor în intervalul 1998-2011 şi asupra rezultatelor acestei măsuri de protecţie pentru copil între 2008-2011, iar pe de altă parte o perspectivă calitativă, o analiză în profunzime, prin intermediul unor interviuri semi-structurate cu asistenţii maternali, asupra problemelor relevante cu care se confruntă copiii şi ocrotitorii acestora în plasamentul familial profesionist.

Finalitatea îngrijirii copiilor prin plasament la asistentul maternal profesionist (AMP) şi identificarea unor factori asociaţi acelor rezultate pentru copil, constituie şi preocuparea următorului studiu empiric, inclus în acest număr al Revistei de Asistenţă Socială. Astfel, Ionela Şoş şi Teodor Hărăguş au efectuat o cercetare longitudinală pe cohortele de intrare în AMP în perioada 1998-2012 în judeţul Bistriţa-Năsăud şi au identificat unele caracteristici socio-demografice ale copiilor şi familiilor de origine ale acestora, ca predictori pentru adopţie sau reunificare. Datele au fost analizate de autori, folosind perspectiva cursului vieţii şi metoda Kaplan-Meier.
Rămânând în cadrul temei serviciilor de protecţie a copiilor, ca element de noutate în literatura de specialitate din România, Oana Bădărău a descris şi explicat, utilizând o design longitudinal de investigare, modul în care se manifestă în timp incidentele recurente de maltratare (abuz şi/sau neglijare) a copilului în familie, chiar şi în condiţiile în care s-au iniţiat măsuri de protecţie speciale.

Un alt articol de interes pentru asistenţii sociali este cel în care Loredana Trancă şi Patricia Runcan investighează calitativ comunicarea şi conflictele în familiile persoanelor dependente de muncă. Pornind de la ideea că cele mai multe conflicte între membrii familiei sunt adânc înrădăcinate în dificultăţile de comunicare, autoarele prezintă o serie de studii de caz care evidenţiază rolul crucial al comunicării verbale şi nonverbale în funcţionarea familiei.
Bazat pe un design calitativ exploratoriu, realizat prin intermediul interviurilor
semi-structurate de profunzime, în cercetarea realizată de Ion Copoeru şi colaboratorii săi se subliniază importanţa acordării serviciilor sociale integrate în domeniul abuzului şi dependenţei de substanţe psihoactive. Autorii sugerează că dezvoltarea de reţele multidisciplinare informale între profesioniştii care lucrează în diferite domenii interrelaţionate ar avea misiunea de a îmbunătăţi colaborarea profesională şi calitatea serviciilor sociale şi de sănătate furnizate beneficiarilor.

În lucrarea elaborată de Carmen G. Luca Sugawara şi colaboratorii săi este pusă în discuţie problema întăririi democraţiei prin promovarea dezvoltării capacităţilor locale, care poate aduce schimbări reale, sustenabile la nivelul comunităţilor. Sunt identificate provocările şi principiile de bază ale acestei perspective asupra dezvoltării sociale şi este propusă organizaţiilor societăţii civile o nouă abordare pentru a promova dezvoltarea capacităţilor locale în Republica Moldova.

Articolul propus de Jocelyn Clare R. Hermoso şi Eileen Dombo analizează Rezoluţia Consiliului de Securitate 1325 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, privind femeile, pacea şi securitatea, prim prisma chestiunilor de justiţie socială şi a implicaţiilor acesteia asupra practicii asistenţei sociale. Se sugerează extinderea participării femeilor în munca socială şi în promovarea unei culturi a păcii, în special, în zonele de pe mapamond afectate de conflicte sociale.
Acest număr special al revistei se încheie cu două recenzii ale unor cărţi relevante, publicate recent, care pot avea implicaţii importante pentru dezvoltarea metodologiei de intervenţie şi a practicii asistenţei sociale: “Procese de asistenţă socială centrate pe individ, familie şi grup. Studii de caz”, volum coordonat de Nicoleta Neamţu şi recenzat de Cosmin Goian şi respectiv, “Consilierea în asistenţa socială”, volum coordonat de Hanibal Dumitraşcu şi recenzat de Alexandru Bodnariu.

Actualul număr al Revistei de Asistenţă Socială este util unei mari varietăţi de cititori, interesaţi de o tematică diversă, care se deplasează de la focalizarea pe plasament familial şi adopţie către tematici mai largi, care vizează atât buna funcţionare a familiilor, cât şi acţiunile sociale eficace la nivel instituţional, comunitar şi societal.