|
Chiar dacă rămâne într-o bună măsură o Cenușăreasă (Robinson, 2016) în contextul justiției penale, asistența socială atrage în ultima vreme din ce în ce mai multă atenție din partea cercetătorilor, administratorilor și politicienilor. Această tendință a devenit parcă și mai evidentă în timpul pandemiei și după încheierea acesteia. Explicațiile pot fi multiple, iar o parte dintre acestea sunt cu siguranță cuprinse în paginile acestui număr al Revistei de Asistență Socială.
Articolul lui Tomiță și Feher deschide acest număr special printr-o analiză cuprinzătoare a formelor de adaptare instituțională și procedurală a consilierilor de probațiune din vestul țării la pandemia COVID 19. Am văzut aici cum personalul de probațiune și-a dezvoltat spectrul abilităților de interacționare cu clienții folosind mijloacele digitale.
Dar această transformare nu a fost ușoară și lipsită de dificultăți. Dimpotrivă, adaptările însușite de către personalul de probațiune le-a solicitat pe deplin capacitatea de reziliență. Acesta este și subiectul următorului articol (Tomiță și Ungureanu) unde conceptul de reziliență este analizat și re-construit în contextul științelor juridice, unde este promovat sub denumirea de reziliență legală.
Următoarele patru articole prezintă concluziile unor analize atente a literaturii existente în ceea ce privește transferul politicilor penale (Iuliana Cărbunaru), noile suferințe ale încarcerării (Mathe Arpad), managementul sănătății mintale în serviciile de probațiune (Anastasia Văraru) și managementul adicției în același context instituțional (Delia Marin). Toate aceste articole oferă un bun punct de pornire pentru cercetări ulterioare.
Ca o aplicație a teoriilor și experiențelor anterioare în lucrul cu persoanele condamnate pentru infracțiuni la regimul circulației auto pe drumurile publice, articolul lui Durnescu și Manolache prezintă un nou program de reabilitare comportamentală destinat acestui grup. Dincolo de descrierea propriu-zisă a programului, articolul prezintă și un mod de evaluare a impactului acestui program ce ar putea fi preluat și de alte programe și intervenții de acest tip.
Una dintre marile absențe din programele de reabilitare comportamentală existente în cadrul serviciilor corecționale din lume, dar cu deosebire din România, este dimensiunea de gen. În articolul lor, Galatanu și Balahur investighează percepțiile consilierilor de probațiune cu privire la gender și propun câteva soluții realiste pentru o integrare a acesteia în practica curentă.
Această provocare, precum și multe altele, sunt detaliate în articolul lui Poledna care, plecând de la conceptul de client involuntar, ne introduce în fenomenologia procesului de supraveghere. Aflăm, astfel, numeroase detalii despre strategii și tactici utilizate de către consilierii de probațiune din Cluj pentru a dezvolta alianțe de lucru eficiente.
Tot despre provocări este și următorul articol ce se referă la deținuții transgenderi din penitenciarele din România. Incongruența dintre sexul biologic și identitatea de gen îi așază pe aceștia adeseori în situații de maximă vulnerabilitate. Cum spațiul carceral este un domeniu dominat de relații de putere, protecția acestui grup vulnerabil prezintă numeroase dileme și dificultăți operative. Despre ele vă vorbește Oancea în articolul său ce încheie acest număr special al Revistei de Asistență Socială.
Pandemia SARS COV 2 a forțat penitenciarele din toată lumea să aplice măsuri radicale de prevenirea îmbolnăvirilor COVID, atât în rândul persoanelor private de libertate, cât și a personalului. Pentru a suplini absența vizitelor și a permisiunilor, penitenciarele au extins la scară largă folosirea mijloacelor de comunicare online. Cele mai multe cercetări realizate în lume s-au concentrat asupra modului în care personalul a perceput această modificare de paradigmă de comunicare. Articolul lui Dăghici, Calu și Voinea reprezintă una dintre puținele excepții care s-au aplecat asupra modului în care au perceput persoanele încarcerate comunicarea online.
Sper că aceste câteva rânduri v-au trezit curiozitatea pentru a citi aceste articole. Vă doresc lectură plăcută!!
Referințe
Robinson, G. (2016). The Cinderella complex: Punishment, society and community sanctions. Punishment and Society 18, 1, https://doi.org/10.1177/1462474515623105
|
|
