Pentru asistenţa socială din România, anul 2010 marchează împlinirea a 20 de ani de când educaţia la nivel universitar în domeniu a fost reluată. La nivel european, 2010 este Anul European dedicat Combaterii Sărăciei şi Excluziunii Sociale (European Commission, 2010), probleme care fac parte din preocupările centrale ale asistenţei sociale. În acelaşi sens, se poate invoca faptul că începând cu 2009, la iniţiativa ONU, pe 20 februarie este celebrată Ziua Mondială a Justiţiei Sociale (UN, 2007).
În sfera asistenţei sociale, anul 2009 a însemnat un amplu proces de consultare pentru schimbarea definiţiei internaţionale a asistenţei sociale desfăşurat prin intermediul Federaţiei Internaţionale a Asistenţilor Sociali (IFSW) şi a Asociaţiei Internaţionale a Şcolilor de Asistenţă Socială (IASSW). Având în vedere tradiţia şi istoria asistenţei sociale ca profesie, am putea fi tentaţi să considerăm că un număr al Revistei dedicat profesiei de asistent social este un semn al imaturităţii acesteia într-o ţară aflată în tranziţie. Preocupările pentru definirea identităţii profesionale a asistenţei sociale nu sunt însă specifice României, ele fiind prezente şi în dezbaterea internaţională (Fargion, 2008; Hackett, Domminelli, 2010; Hutchings, Taylor, 2007; Lyons, 2009). Criza economică a adus cu ea o punere în discuţie a ideologiei neoliberale, dominante la nivel global până nu demult şi o reconsiderare a priorităţilor statelor în sensul creşterii preocupării pentru acoperirea riscurilor sociale emergente.
Dezvoltările recente şi provocările asistenţei sociale la început de Mileniu sunt trecute în revistă de Doru Buzducea. Este remarcat modul în care asistenţa socială s-a adaptat schimbărilor continue în contextul globalizării, precum şi implicarea tot mai frecventă a organizaţiilor internaţionale, fie ele profesionale sau de altă natură, în practica asistenţei sociale internaţionale.
Articolul lui Christian Stark din acest număr propune discutarea provocărilor pe care ideologia neoliberală le ridică din perspectiva eticii şi a practicii în asistenţă socială, considerând că există o confruntare între valorile neoliberale şi valorile asistenţei sociale. Autorul pledează pentru crearea unor reţele ale asistenţilor sociali care să poată pună presiune asupra decidenţilor. Una dintre provocările pentru asistenţa socială este aceea a creşterii rolului serviciilor oferite de alţi actori decât statul: privatizarea serviciilor sociale este dezbătută de Livius Manea, articolul răspunzând unei preocupări existente, în ultimii ani, în rândul Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România de transformare a asistenţei sociale într-o profesie liberală. Aceste preocupări sunt menţionate în articolul său de Florian Sălăjeanu, acesta încercând să aducă în atenţia comunităţii asistenţilor sociali acţiunile întreprinse de Colegiu în ultimul timp pentru reglementarea profesiei.
Preocupările pentru construcţia profesiei din Europa Centrală şi de Est sunt prezentate de Rebecca Davis. Punând în valoare experienţa căpătată în proiecte de colaborare internaţională din regiune (inclusiv în România), aceasta arată rolul supervizării în acest proces. Tot un proiect de colaborare internaţională se află la baza articolului scris de cei opt autori (A. Barlow, M. Klassen, K. Schwartz, L. Kreitzer S. Lichtmannegger, M. Lacroix, L. McDonald, T. Orjasniemi), fiind prezentate lecţiile învăţate din colaborarea într-un program de schimb de studenţi între mai multe ţări europene şi Canada. Trecerea spre educaţia în domeniul asistenţei sociale fiind astfel realizată, urmează o explorare a provocărilor educaţiei online realizată de Keith Haley. Ana Rădulescu ne prezintă noi oportunităţi de învăţare care contribuie la dobândirea de competenţe de către asistenţii sociali, în timp ce Cosmin Goian ne atrage atenţia asupra limbajului în asistenţa socială din România şi a modului în care acesta se resfrânge asupra profesiei.
Înainte de a reveni la domenii specifice ale asistenţei sociale, Baghdadi, Lindenau şi von Fischer ne îndeamnă la reflecţie asupra rolului asistenţei sociale în procesul de luare a decizei politice şi se/ne întreabă în ce măsură asistenţa socială poate avea influenţă asupra factorului politic.
Echipa redacţională urează un călduros
Bun venit doamnei profesor Lena Dominelli şi domnului profesor Malcolm Payne, două personalităţi recunoscute la nivel internaţional în domeniul asistenţei sociale, care au acceptat ca începând cu acest număr să facă parte din Advisory Board al Revistei de Asistenţă Socială.
Referinţe
European Commission, Employment, Social Affairs and Equal Opportunities-European Year (2010) About the 2010 European Year for Combating Poverty and Social Exclusion, disponibil online în ianuarie 2010: http://www.2010againstpoverty.eu/
Fargion, S. (2008) Reflections on social work's identity: International themes in Italian practitioners' representation of social work. International Social Work, 51, 2 206-219.
Hacket, S. & Dominelli, L. (2010) Editorial. International Social Work, 53, 1 5-7.
Hutchings, A.; Taylor, I. (2007) Defining the profession? Exploring an international definition of social work in the China context. Int J Soc Welfare, 16, 382–390.
Lyons, K. (2009) Editorial. International Social Work, 52, 6, 707-712.
United Nations General Assembly (2007) World Day of Social Justice. GA Resolution A/RES/62/10, 19 November 2007. Disponibil online în ianuarie 2010: http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/N07/604/42/PDF/N0760442.pdf?OpenElement
