|
Numărul curent al Revistei de Asistenţă Socială (3/2018) este dedicat temei „Cum facem faţă traumei, pierderii şi durerii” şi s-a realizat sub coordonarea editorială a două cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Departamentul de Asistenţă Socială.
Aşa cum am subliniat încă de la anunţarea acestei tematici, principala dimensiune a domeniului asistenţei sociale este lucrul cu persoanele vulnerabile şi cu cele care au trăit diverse experienţe traumatice. Articolele cuprinse în acest număr arată o deschidere a cercetătorilor pentru studiul traumei, al suferinţei şi al pierderii şi, mai ales, al modalităţilor de intervenţie în cazul acestor problematici esenţiale pentru domeniul asistenţei sociale.
Vom prezenta succint lucrările incluse în acest număr al revistei, la care au contribuit cercetători şi cadre didactice universitare atât din ţară, cât şi din străinătate.
Numărul 3/2018 al Revistei de Asistenţă Socială se deschide cu articolul Plasamentul în Regim de Urgenţă, o Comparaţie între Practica Protecţiei Copilului în Germania şi Norvegia - Studiu Calitativ (Emergency Out-Of-Home Placements, a Comparison Between Child Welfare Practice in Germany and Norway - qualitative study), în cadrul căruia autorul, Arve Lerum, de la Universitatea Stavanger, Norvegia, Institutul de Asistenţă Socială (University of Stavanger Norway, Institute of Social Work), a explorat şi comparat modul în care personalul din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului din Germania şi Norvegia abordează situaţiile în care se dispune măsura plasamentului în regim de urgenţă.
Următorul articol este semnat de Andrea Rácz, de la Departamentul de Asistenţă Socială, Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta, Ungaria (University of Eötvös Loránd, Department of Social Work, Budapest, Hungary. Autorul analizează sistemul actual de protecţie a copilului din Ungaria şi viitoarele sale provocări, în materialul intitulat Îngrijirea Alternativă a Copiilor fără Familie în Ungaria (Alternative Care of Children without Family in Hungary).
Violenţă şi Traumă în Centrele Rezidenţiale de Protecţie a Copilului (Violence and Trauma in the Romanian Residential Child Protection ) este următorul articol, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială („Babeş-Bolyai“ University Cluj-Napoca, School of Sociology and Social Work): Maria Roth, Imola Antal, Ágnes Dávid-Kacsó, Éva László-Bodrogi, Anca Mureşan. Autorii aduc în discuţie consecinţele de factură traumatică ale instituţionalizării şi subliniază necesitatea pregătirii personalului din aceste centre în vederea unei mai bune asistări a beneficiarilor, atât în ceea ce priveşte prevenţia, cât şi intervenţia.
Oana Mara Stan, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti (University of Bucharest, Faculty of Sociology and Social Work), propune articolul „Repro-prenori“: Mamele-surogat ca grup vulnerabil - Legitimizare discursivă şi Practici Bazate pe Raţionalizare în Media şi Forumuri“ („Repro-preneurs“: Surrogate Mothers as Vulnerable Group: Discursive Legitimation and Rationalization Practices across Media and Forums). Studiul analizează înţelegerile privind maternitatea de tip surogat din România şi Marea Britanie, din perspectiva ecourilor media şi a schimbărilor legislative.
Transferarea Agresiunii de la Familie la Viaţa Socială (Transferring Aggression from Family to Social Life) este următorul articol, în care Gabriel Pricină, cadru didactic la Universitatea din Craiova (University of Craiova), aduce în discuţie experienţa traumatică a agresiunii învăţate de la o vârstă fragedă, ce are o influenţă semnificativă asupra comportamentului ulterior al copilului.
Următoarele trei articole sunt dedicate studiului fenomenului violenţei domestice: Violenţa în familie: Încercare de redefinire (Family Violence: Definition Revisited), Aurel Bahnaru şi Patricia-Luciana Runcan, de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest, Timişoara (West University of Timişoara, Faculty of Sociology and Psychology); Resurse Personale şi ale Comunităţii în sprijinul victimelor Violenţei Domestice (Personal and Community Resources for the Victims of Domestic Violence), Ana-Maria Dumitrescu, Universitatea din Piteşti, Departamentul de Psihologie, Ştiinţele Comunicării şi Asistenţă Socială (University of Piteşti, Department of Psychology, Communicational Sciences and Social Work); Aspecte privind Violenţa Împotriva Femeilor în Familiile de Romi (Aspects of violence against women in Roma families), realizat de Adrian Dan, Departamentul de Asistenţă Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, şi Oana Banu, Institutul pentru Calitatea Vieţii (The Institute for Quality of Life). Aceste articole indică nivelul crescut de răspândire a fenomenului violenţei domestice şi necesitatea înţelegerii în profunzime de către specialiştii (asistenţi sociali, educatori, jurişti, medici, poliţişti, psihiatri, psihologi etc.) a cauzelor şi efectelor acestui fenomen, alături de modalităţile adecvate de intervenţie în gestionarea şi soluţionarea cazurilor de acest tip. Autorii subliniază totodată nevoia de informare, de creştere a gradului de conştientizare şi sensibilizare a victimelor şi potenţialelor victime ale violenţei domestice (care pot fi: femeia, copilul, adolescentul, vârstnicul, bărbatul) privind drepturile lor şi instrumentele pe care le au la dispoziţie.
Revista continuă cu un Review al literaturii de specialitate privind programele destinate agresorilor sexuali şi al teoriilor ce au stat la baza realizării acestora (Review of the Speciality Literature on the Programs Intended for Sexual Offenders and the Theories that Underlie their Implementation), realizat de Mioara Paraschiv, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti (University of Bucharest, Faculty of Sociology and Social Work). Un aspect important la care autoarea face referire în lucrarea sa este evaluarea eficienţei acestor programe în termeni de risc de recidivă.
În următorul articol, Adaptabilitatea în rândul Vârstnicilor din cadrul Centrului Rezidenţial din Municipiul Arad (Adaptability of the Elderly, Within the Residential Center of the City of Arad), autorii Alina Breaz şi Edgar Demeter, de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad (The University „Aurel Vlaicu” Arad), investighează modul în care persoanele în vârstă se adaptează în centrul rezidenţial în primele şase luni de instituţionalizare şi cum interacţionează şi socializează acestea cu ceilalţi beneficiari, dar şi cu personalul centrului. Concluzionând faptul că persoanele în vârstă din cadrului centrului în care s-a derulat cercetarea resimt puternic dezrădăcinarea, autorii amintesc nevoia de a se investi mai multe resurse în sistemul de îngrijire a vârstnicilor.
Alina Simona Hoară, doctorand în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti (University of Bucharest, Faculty of Sociology and Social Work), abordează problematica traumei pierderii asociate cu aflarea unui diagnostic grav, în cazul persoanelor care suferă de o boală incurabilă (pierderea sănătăţii, a integrităţii fizice, a vieţii) şi al familiei acestora (pierderea unei persoane semnificative), dar şi rolurile asistentului social ca membru al echipei paliative ce asigură asistenţă şi suport atât asistatului, cât şi familiei sale, în articolul O Viziune Realistă a Nevoilor Practice şi Sociale ale Persoanelor cu Boli Terminale (A Realistic Vision of the Practical and Social Needs of People with Terminal Diseases).
Numărul curent se încheie cu articolul Prevalenţa Stresului Traumatic Secundar în rândul Asistenţilor din România: Studiu reluat (The prevalence of Secondary Traumatic Stress among Romanian Social Workers: a Replication Study), semnat de Loreni Baciu şi Delia Vîrgă, de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest, Timişoara (West University of Timişoara, Faculty of Sociology and Psychology). Autorii acestui articol deschid discuţia referitoare la nevoia de sprijin pentru asistenţii sociali, prin programe de gestionare a riscurilor asociate cu această profesie, în vederea protejării lor de stresul asociat cu munca pe care o desfăşoară, activitate ce presupune contactul cu suferinţa umană, cu pierderea, durerea, trauma.
Realizând trimiteri la teorii de actualitate şi practici din România şi din străinătate, autorii numărului 3/2018 al Revistei de Asistenţă Socială subliniază nevoia de adaptare continuă a acestui domeniu la noile realităţi ale unei lumi turbulente şi în continuă schimbare.
|
|
