|
Numărul 3/2025 a propus specialiștilor din domeniul social o temă provocatoare și
îndrăzneață, mereu de actualitate și de interes, dinamică și surprinzătoare: cuvântul și
importanța poveștilor în asistența socială alături de artă și modul cum aceasta modelează lumea socială.
Numărul cuprinde articole care ne aduc în prim‑plan cercetări și discuții despre
importanța poveștilor în munca unui asistent social, despre modul cum arta vindecă,
reface sau alină, despre cum cuvântul transformă și reinventează vulnerabilitățile vremurilor noastre. Importanța artei în munca unui asistent social a fost și mereu o să fie o resursă importantă. Indiferent de modul cum este folosită, arta este un instrument al cărui impact, pozitiv și transformator, este mereu argumentat atât de către asistenții sociali cât și de beneficiarii serviciilor sociale, implicit de familiile acestora. Arta aduce libertate în intervenția socială, aduce schimbare și dezvoltare personală, aduce o perspectivă pe care metodele clasice de intervenție o conturează mai anevoios (Oliveira, Carvalho, 2024).
Cu toate acestea, a folosi metode alternative în practica socială necesită atât o bună
formare profesională a specialiștilor, cât și o deschidere a beneficiarilor și a familiilor
acestora (Patel, Soren, 2025).
Arta și poveștile nu sunt doar o metodă alternativă, ci o formă de reconectare profundă
cu sinele și cu ceilalți. Această idee este susținută și de cercetările internaționale reunite
în volumul coordonat de Bos și Huss (2023), care evidențiază că practicile artistice – de
la teatru participativ la arta în închisori sau cartiere marginalizate – funcționează ca spații simbolice de transformare socială, empatie și reconstrucție identitară. Astfel, inițiativele prezentate aici se înscriu în paradigma artei sociale, recunoscută la nivel global ca un instrument valid de intervenție. Articolele reunite în acest număr pun în lumină forța transformatoare a cuvântului și a sensibilității umane în contextul practicii sociale cotidiene. Aceste contribuții readuc în prim‑plan dimensiunea profund relațională a practicii și oferă un cadru de reflecție asupra rolului profund umanizator și formativ al artei și al poveștii.
Adrian‑Nicolae Dan, în articolul „Building Bridges for Early Autism Detection:
Results of a Developmental Screening Initiative in Romania”, atrage atenția asupra
importanței diagnosticării precoce în cazul întârzierilor în dezvoltare la copii. Articolul
pune accent pe importanța testării timpurii a diagnosticelor, dar și pe rolul extrem de
important al serviciilor și al personalului specializat. Autorul prezintă rezultatele unui
program pilot inițiat în București, care a avut ca scop identificarea prevalenței întârzie -
rilor de dezvoltare la copiii cu vârste între 1 și 3 ani, în anumite grădinițe, inclusiv a
tulburărilor din spectrul autist (TSA).
Adriana Lavinia Bulumac, în articolul „The Role of Spirituality in Alcoholism Reco-
very in the Context of 12‑Step Programs”, aduce în prim‑plan rolul pe care îl are spiri-
tualitatea în grupurile AA (alcoolicii anonimi). Articolul propune o abordare inedită și
pune în lumină importanța spiritualității în procesul de recuperare, dar și rolul acesteia
în cadrul grupurilor, ajutând la uniune și facilitând procesele de vindecare.
Următorul material ne invită să reflectăm la importanța pe care o are maternitatea în
dezvoltarea psihică timpurie. Mariana Costache (Buceanu), în articolul „Rolul funcției
materne în dezvoltarea psihică timpurie”, explorează rolul funcției materne pornind de
la principalele contribuții teoretice ale lui Donald Winnicott, Melanie Klein, André Green.
Analiza este extinsă prin integrarea teoriilor sociale formulate de Earl Babbie și Malcolm
Payne, care evidențiază continuitatea dintre susținerea afectivă primară și structurile
sociale de suport. Relația mamă‑copil este conceptualizată ca prototip al capacității de
simbolizare, reglării emoționale și integrării sociale, cheie și cadru de devenire al viito -
rului adult.
Cătălin Ionete ne invită să ne inițiem în cunoașterea în „Efectul Lucifer în probațiune”.
Articolul are o notă inedită și ne aduce, prin experiența autorului, aproape de o realitate
pe care o surprinde, cu ochi de fin cercetător. Pornind de la ideea că dacă regulile sunt
„modalități formale, simplificate de a controla comportamente informale și complexe”
(Zimbardo), atunci conflictul dintre reguli și realitate este garantat, chiar și când se
încearcă reglementarea unei dimensiuni relativ trivială cum este vestimentația. Oare cum se traduce efectul Lucifer în comportamentele persoanelor care sunt în supravegherea serviciului de probațiune în București?
Nistor Gheorghița și Lascu Beatrice Elena, în lucrarea „Aspects of Quality of Life
in Hemophilia Patients and the Awareness of Socio‑Medical Implications among the
General Population”, ne pun în lumină un alt aspect social important, pornind de la date
statistice existente la nivel internațional și național. Astfel, lucrarea vorbește despre
riscurile sociale, medicale și profesionale care afectează calitatea vieții pacienților care
se confruntă cu boli rare (hemofilie). Nivelul de cunoaștere al acestor boli rare este descris în contextul accesului la tratament și la schemele terapeutice ale acestei categorii de pacienți, a implicațiilor psiho‑sociale, precum și a implicării statului român în gestionarea afecțiunii prin finanțarea programelor naționale de sănătate.
Mihaela Popa și Ema Dincă, în articolul „Therapy and Support of Social Workers
for Patients with Parkinson’s Disease”, aduc în prim‑plan importanța dansului în mana -
gementul bolii Parkinson. Cercetarea abordează atât rolul dansului, ca metodă de gesti -
onare a diagnosticului, cât și importanța echipei pluridisciplinare și a profesioniștilor, în
suportul familiei și al pacientului.
Emanuel Adrian Sârbu, în lucrarea „Towards a New Theory on Suicidal Behavior:
Suicide as an Incapacity to Cope”, prezintă rezultatele unei cercetări ample asupra sinu -
ciderii, în primii 25 de ani de la căderea comunismului în România; sunt reunite diferite
perspective existente din diverse domenii științifice, cu scopul de a propune o nouă
teorie privind comportamentul suicidar.
În cercetarea „Povești narative ale femeilor refugiate din Ucraina”, Loredana Floren‑
tina Bozariu evidențiază nu doar suferința și reziliența acestor femei, ci și necesitatea unei abordări de intervenție etice, empatice și individualizate. Prin facilitarea exprimării
narative, profesioniștii în asistență socială pot contribui la procesul de vindecare și inte -
grare. Studiul evidențiază importanța poveștilor narative în înțelegerea și sprijinirea
femeilor refugiate din Ucraina, oferind un cadru valoros pentru exprimarea și validarea
experiențelor personale.
Articolul Georgianei‑Cristina Rentea, „Learning between Screens: Social Work Stu-
dents Navigating Education during the COVID‑19 Pandemic”, ne prezintă concluziile
unui studiu calitativ care a explorat experiențele de învățare a studenților din anul III,
viitori asistenți sociali, în timpul pandemiei. Rezultatele acestui studiu ne arată care au
fost preocupările și provocările pe care le‑au întâmpinat studenții în timpul anilor de
formare academică, desfășurați online, din cauza contextului pandemic.
La finalul acestui număr aducem spre atenția specialiștilor din domeniul social două
apariții editoriale recente: Recurența abuzului și neglijării copilului: analiza riscurilor
și factorilor determinanți din perspectivă teoretică și aplicativă, Oana Lăcrămioara
Bădărău, 2025, București: Pro Universitaria, 200 p., și, cea de‑a doua apariție editorială,
Arta stradală și schimbarea socială, Rebeca Cojocaru, 2024, București, Tritonic, 156 p.
Acest număr reunește cercetări care întăresc potențialul transdisciplinar al artei și al
narațiunii în asistența socială. Povestea devine un vector al transformării și al reconec -
tării. Împreună, articolele prezentate susțin ideea că metodele alternative, utilizate cu
rigoare profesională, pot contribui la umanizarea intervenției sociale, favorizând procese
reale de schimbare.
Referințe
Boss, E., Huss, E. (2023). Using art for social transformation: International perspective for social workers, community workers and art therapists. Routledge.
Oliveira, J., Carvalho, M. I. (2024). Art‑based social work experiences in Portugal. Journal of Social Work Practice, 39, 2, 239‑255. https://doi.org/10.1080/02650533.2024.2411051
Patel, S., Soren, L. (2025). Harmonizing music and social work: Leveraging Indian knowledge systems for holistic community empowerment. Sangeet Galaxy e‑Journal, 14, 1, 348‑368. http://www.sangeetgalaxy.co.in
|
|
