|
Numărul 2/2026 al Revistei de Asistență Socială, dedicat tematicii „Promovarea echității și a incluziunii: abordări interdisciplinare și intersectoriale în asistența socială”, este coordonat de către Prof. univ. dr. Cosmin Goian și Lect. univ. dr. Loredana Marcela Trancă, din cadrul Departamentului de Asistență Socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea de Vest din Timișoara.
Acest număr tematic își propune să aducă în prim-plan contribuții științifice relevante care explorează complexitatea proceselor de promovare a echității și incluziunii sociale, într-un context marcat de transformări sociale, economice și culturale accelerate.
Abordările interdisciplinare și intersectoriale devin esențiale în înțelegerea și intervenția asupra problemelor sociale contemporane, iar lucrările reflectă diversitatea perspectivelor teoretice și aplicative din domeniul asistenței sociale.
Numărul reunește 21 de articole științifice, elaborate de autori din mediul academic și din practica de specialitate, care analizează teme variate, precum: migrație, mobilitate și politici de integrare socială; dizabilitate, incluziune și abordări intersecționale; asistența socială a persoanelor vârstnice și îngrijirea pe termen lung; sănătate mintală, bunăstare și intervenții sociale; grupuri vulnerabile și intervenții în contexte de risc; politici sociale, echitate și incluziune; practici profesionale și formarea în asistență socială; intervenții comunitare și modele inovatoare în asistența socială; etică, cultură organizațională și responsabilitate socială; familie, educație și dezvoltare socială.
Prezentul număr contribuie la dezvoltarea cunoașterii în domeniul asistenței sociale și oferă repere valoroase atât pentru cercetători, cât și pentru practicieni, în vederea consolidării unor practici orientate spre echitate și incluziune socială.
Într-o analiză amplă, Radu-Mihai Dumitrescu și Adrian-Nicolae Dan urmăresc evoluția discursului academic medical privind echitatea și incluziunea în perioada 2005-2025, evidențiind implicațiile pentru asistența socială și comunicarea echitabilă în sănătate.
Pornind de la conceptul de cultură morală a incluziunii, Radu Simion propune un model de evaluare etică aplicabil organizațiilor din asistența socială.
Un model inovator de intervenție este prezentat de autorii Nicoleta Filip și Corina Cace, care analizează rețelele integrate centrate pe comunitate în zonele vulnerabile din România.
Din perspectiva relației dintre teorie și practică, Ioana-Eva Cădariu explorează strategii bazate pe intersecționalitate în lucrul cu populații diverse și vulnerabile.
Nadine van der Meulen discută vulnerabilitatea instituțională și viitorul studiilor asupra dizabilității în Germania.
Tema intersecționalității este abordată de Remus Runcan, cu accent pe integrarea dimensiunii dizabilității în practica asistenței sociale.
Contribuind la înțelegerea rolului profesiei, Ioana-Eva Cădariu evidențiază funcția asistenței sociale ca factor catalizator pentru echitate și incluziune, în sprijinul sănătății mintale a tinerilor defavorizați.
Pe baza unui studiu de caz din Franța, Fleur Guy și Christophe Texier analizează condițiile care facilitează sau limitează incluziunea persoanelor vulnerabile în mediul urban.
O cercetare aplicată realizată de Elena Maria Felea (Bochiș), Lavinia Elisabeta Popp și Elena-Monica Mihalcea surprinde percepțiile actorilor locali privind politicile de incluziune a persoanelor cu dizabilități în județul Maramureș.
În domeniul prevenției, Emilia-Maria Sorescu propune fundamentele unei practici informate privind suicidul, orientate spre protecția grupurilor vulnerabile și reziliența profesioniștilor.
Rolul marketingului social în promovarea sănătății mintale în rândul tinerilor este analizat de autorii Claudiu Coman, Maria Cristina Bularca și Andreea Amalia Hașcu.
Problematica integrării persoanelor vârstnice în servicii rezidențiale este examinată de Karina-Florina Petrovici și Luiza Vlaicu.
Dintr-o perspectivă socio-juridică, Liviu Toader Vlad, Vlad Bătrânu-Pințea și Marcel Iordache investighează relația dintre migrația externă și obligația de a nu părăsi teritoriul României.
În același timp, situația refugiaților ucraineni în România este analizată de autorii Claudiu Coman, Dan Cojocaru, Igor Cojocaru, Maria Cristina Bularca și Raluca Maria Șerbănescu, cu accent pe politicile locale de integrare.
Vlad Bătrânu-Pințea, Ioana Matei și Nina Stănescu prezintă percepțiile comunității locale asupra lucrătorilor imigranți din domeniul livrărilor.
Accesul victimelor traficului de persoane la servicii medicale este analizat într-o abordare interdisciplinară de autorii Maria Turda, Dana Solonean și Anca Iuhas.
Stilul de viață al persoanelor condamnate pentru consum și trafic de droguri constituie tema cercetării realizate de Rebeca Popescu și Marian Valentin Năstase.
Impactul psihosocial al condițiilor de muncă asupra personalului din penitenciare este examinat de Livia-Mihaela Mitrea și Raluca Maria Șerbănescu.
În spiritul abordării interdisciplinare care definește această ediție, lucrarea Marianei Dragotoiu investighează influența stilurilor parentale în contextul răspunderii penale.
O temă referitoare la perspectiva studenților absolvenți asupra pregătirii profesionale și a aspirațiilor de carieră este explorată de Georgiana-Cristina Rentea.
Actualul număr al Revistei de Asistență Socială se încheie cu analiza percepțiilor cadrelor didactice privind includerea telemuncii în educație, cercetare realizată de autorii Ionela-Andreea Stoicov, Laurențiu Gabriel Țîru, Patricia Luciana Runcan și Cosmin Goian.
În completarea analizelor și perspectivelor supuse dezbaterii în paginile acestui număr, considerăm oportun să aducem în atenția cititorilor și un demers editorial recent, lucrarea semnată de Carmen Marcela Ciornei, Asistența socială a persoanelor vârstnice în România postdecembristă (Pro Universitaria, 2025). Volumul oferă o analiză retrospectivă a politicilor sociale destinate vârstnicilor după 1989, evidențiind rolul serviciilor comunitare și necesitatea unor intervenții coerente și adaptate nevoilor specifice acestui segment de populație.
În încheiere, diversitatea tematică a studiilor incluse în acest număr evidențiază complexitatea provocărilor contemporane din domeniul asistenței sociale, de la incluziune și echitate până la sănătate mintală, migrație și vulnerabilitate socială.
Contribuțiile reunite oferă perspective teoretice și aplicative relevante, reflectând dinamica transformărilor sociale actuale și necesitatea unor intervenții adaptate. Acest număr tematic constituie un reper util atât pentru cercetători, cât și pentru practicieni, deschizând totodată direcții viitoare de reflecție și acțiune în domeniu.
|
|
